• Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 6/7/16
    Intotdeauna anumite fete erau alese dupa criterii severe (si secrete),
    inca de mici, pentru a cunoaste taina plantelor medicinale si folosirea lor
    Copilaria, tineretea si batranetea erau astfel dedicate acestei adevarate stiinte ale naturii: plantele tamaduitoare;
    Cand se apropia sfarsitul, era transferata aceasta cunoastere unei alte femei stiute si pregatite din timp din timp sa ia locul vechiului vraci (sau preotese pe vremea geto-dacilor)

    Iata plantele medicinale care se culegeau (si se culeg si acum) in Luna Iulie:

    Afin, Albăstrele, Anghinarie, Arnică
    Busuioc,
    Cătina, Cicoare,Cimbru, Cimbrișor, Coada calului, Coada Racului, Coada Soricelului
    Frag
    Gălbenele, Ghințura,
    Lumânărica,
    Mac, Măcese,
    Nalbă mare, Nuc
    Pătlăgina, Plamanarica, Porumbar
    Rachitar, Roiniță,
    Salvie, Scai vânăt, Sovârf, Sunătoare,
    Talpa Gâștei, Troscot, Turița Mare,
    Unguraș
    Urzica moartă.

    Ultima modificare: on 6/7/16
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Continuam calendarul traditiilor populare romanesti, cu o zi ce mai de mult avea o importanta deosebita, avand in vedere ca era una dintre sarbatorile importante dedicate lupului. De altfel, pe ziua de 8 Iulie, mai in vremurile noastre a inceput sa se sarbatoreasca ziua Precupului, ziua preluata de la nvechii daci care o numeau si "Ziau Lupului"

    Asatar, azi 8 iulie, stramosii nostri sarbatoreau "Pricopul"; "Precup"; "Procopiile" sau "Ziua lupului"

    Dacii credeau intr-o divinitate ancestrala care proteja pe gospodarii corecti si onesti de fulgerele devastatoare si haitele de lupi. (Lupii la randul lor nu erau considerati rai, deoarece se credea ca ei atacau numai animalele celor care incalcau legile divine)

    Mircea Eliade:
    „această moştenire orientală a permis dezvoltarea unui creştinism popular care nu numai că a rezistat interminabilei teori a istoriei, dar a avut şi un întreg univers de valori religioase şi artistice, ale cărui rădăcini pornesc din neolitic.”

    Despre ziua Precupului, mai bine va citez un text elocvent:
    (Antoneta Olteanu / Calendarele poporului roman)

    Tradiţii:

    În acea zi s-a înecat Luna, când s-a dus cu fratele ei, Soarele, pe o punte de ceară, să se căsătorească.
    Despre această zi se spune din oameni bătrâni că de la această zi înainte nu mai cântă cucul.
    În această zi înfloreşte grâul. Topeşte piatra în apă. Arde piatra‑n apă, dacă nu se ţine.
    E purtătorul fulgerelor şi al trăsnetelor. Nişte oameni s‑au apucat să treiere grâu în ziua de Pricopie. Până seara s‑au aprins paiele şi apoi au ars tot. Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor:
    Pricopie se ţine pentru ca să nimerească bine femeile la coptul pâinii, al mălaiului şi al altor aluaturi, ca să nu se pripească. Apărător de rele şi durere. Se munceşte numai până la amiază în câmp.

    Se serbează pentru bunătatea lui cea mare, căci se crede că poartă o deosebită grijă muncitorilor de câmp. Se spune că Pricopul pricopeşte, adică face să dea în copt semănăturile de primăvară. Dacă acest sfânt blajin este supărat, atunci când nu este serbat cum se cuvine, el pricheşte grânele, adică le grăbeşte uscarea înainte de maturitate. De asemenea, el se serbează pentru a feri semănăturile de grindină sau piatră, căci Precupul arde, adică topeşte boabele de piatră în apă şi, în loc de grindină, curge ploaie curată („arde piatra în apă“). El îi păzeşte pe oameni de foc şi de opărire cu apă fiartă.
    Ziua lupilor; de aceea o serbează, ca lupii să nu le mănânce vitele. Se ţine pentru lovituri de boli la copii.
    Pricopie e duşmanul copiilor. Se îmbolnăvesc copiii celui ce îndrăzneşte a lucra în acea zi.

    Alte interpretări :
    Folclorul spune ca a venit lupul si a luat pruncul unei femei care a lucrat de Procopie. In timp ce striga dupa ajutor, un glas i-ar fi raspuns: „Nu e lupul, ci Precupul”. Precupului, la rugăminţile femeii i s-a făcut milă şi i-a inapoiat copilul.
    In Apuseni, oamenii cred ca pe cei care nu-l respecta pe sfant ii iau pe sus doua vanturi puternice,
    numite Harcodan si Dornados."

    Cum vi se pare cuvantul "Dornados"??? Azi il pronuntam "Tornade"...



  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Un alt text documentar scris de Doamna Iulia Gorneanu:

    "Astazi, oamenii satelor noastre sarbatoresc Pricopul, o straveche divinitate agrara, ambivalenta, care vegheaza la coacerea granelor si poarta de grija celor ce lucreaza pamantul, dar care nu se da in laturi sa abata incendiile si grindina asupra holdelor celor ce nu-i cinstesc ziua. Nu intamplator, Calendarul Roman il celebra tot astazi pe Consus, zeul pamantului si al agriculturii "care in ascuns pazeste semanaturile ca sa le aduca rod". (At. Marian Marienescu) E ziua in care se crede ca "s-a inecat Luna" si asta s-a intamplat cand trecea o punte de ceara, incercand sa ajunga la Soare spre a-i fi mireasa. Legenda spune ca, afland ca vor sa se cunune sora cu frate, Dumnezeu s-a maniat si l-a pus pe Pricopie sa topeasca puntea.

    Pentru romani este una dintre sarbatorile considerate primejdioase, tinute in aproape toate zonele, chiar daca in calendarul ortodox e marcata cu cruce neagra. In Hunedoara se crede ca astazi amuteste cucul ("Precupu’ tace cucu"), iar in Bucovina, ca este Ziua Lupului, cand sfantul poate lua infatisarea acestui animal, atat de venerat in calendarul popular. Se povesteste ca un lup a furat copilul unei femei care lucra in ziua de Pricop, iar cand aceasta a strigat dupa ajutor, i-ar fi raspuns cu glas omenesc "nu e lupul, ci Precupul", apoi, induiosat de jalea ei, i-a adus pruncul inapoi. Motii ii tin ziua de frica sa nu ii ia pe sus doua vanturi naprasnice (Harcodan si Dornados), asa cum a patit un boier necredincios din Apuseni, dobrogenii il sarbatoresc cu credinta, ca el le pazeste canepa, iar oltenii, pentru ca are puterea de a "arde boabele de grindina", adica de a topi gheata si de a o preschimba in ploaie curata. Precupul, asemeni Solomonarilor, poarta nu numai grindina pe cer, ci si fulgerele si trasnetele, pedepsindu-i pe cei care lucreaza de ziua lui. Din chestionarele lui Th. Sperantia aflam ca atunci cand niste oameni "s‑au apucat sa treiere grau in ziua de Pricopie, pana seara s‑au aprins paiele si apoi a ars tot".

    O alta poveste, intru totul inedita, culeasa de data aceasta de etnologul Marcel Laptes de la o batrana din satul hunedorean Ohaba, dezleaga misterul amutirii cucului in ziua de Pricop. "De tare mult, sa spune ca odata un uom o prins un cuc… nu stiu ce-o facut… cum o facut, da’ l-o prins si s-o gandit sa-l duca acasa sa-l mance. O pus cucu-n straita si-o plecat… da’ n-o mars bine si sa-ntalneste cu un mos… acesta era Santu’ Pricopie … da’ uomul ce sa stie?... Zace santu’: da-mi mie pasarea din straita si te-oi rasplati… uomul ii raspunde: ba, l-oi duce acasa sa-l manc. Nu-ti fa pacat, zace sfantu’, ca-i suflet a lu’ Dumnazau, ca tat ce-i pe lume. Uomul n-o ascultat, o ajuns acasa si s-o apucat sa mance cucu’. Cum manca el, ce crezi?... S-o starnit o vantoasa cu grindina si fulgere de credeai ca-i sfarsitu’ lumii… odat-o trasnit pe sita casii… o luat foc casa de s-o prapadit cu toate cele… grajd, sura, poiata… tat ce-o fost… o cazut foc si pe uom de-o pierit. De aia se spune ca nu mai canta cucu la sarbatoarea de Pricop, ca l-o fi mancat hal rau."

    Peste aceasta straveche sarbatoare pagana numita Pricop in Moldova si Bucovina, Precup in Oltenia si Muntenia, Procopie sau Procope in Transilvania, crestinismul a suprapus ziua Marelui Mucenic Pricopie, transferand asupra sfantului atributiile reprezentarii mitice despre care am povestit. Mircea Eliade, referindu-se la aceste permanente suprapuneri si fuziuni ale sarbatorilor populare cu cele religioase, spunea ca mostenirea noastra orientala "a permis dezvoltarea unui crestinism popular care nu numai ca a rezistat interminabilei terori a istoriei, dar a avut si un intreg univers de valori religioase si artistice, ale carui radacini pornesc din neolitic".
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Dupa crestinarea poporului roman, "Ziua Lupului" a fost inlocuita cu ziua Sfantului Mare Mucenic Procopie, de unde i se trage numele si azi:

    http://i.ytimg.com/vi/OxjpgdySoQE/maxresdefault.jpg
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    In timp ce amerricanii isi sarbatoreau ziua lor nationala, musulmanii din intreaga lume incheiau postul pentru a intampina cea mai frumoasa sarbatoare: Bairamul.
    In semn de respect pentru toate culturile lumii, iata cateva informatii despre Bairam:
    (Ramazan/Ramadan Bairam)

    Musulmanii din întreaga lume se apropie de finalul postului. Pe 4 iulie, în acest an, este Ajunul Bairamului. Este una dintre cele mai frumoase sărbători ale musulmanilor.

    La finele postului de Ramazan sau Ramadan, musulmanii merg la geamie şi ascultă predica imamului. Se roagă până în zori. Apoi, Muftiul Cultului Musulman le adresează credincioşilor urarea „Bayram Kairlî Olsun”.

    Ce fac musulmanii la Bairamul Dulce

    Urmează Ramazan/Ramadan Bairamul sau Bairamul Dulce, care ține 3 zile. Se pregătesc tot felul de bunătăți, dintre care baclavalele, halvițele și rahatul sunt nelipsite. Sucurile din fructe, fursecurile cu iaurt, plăcintele cu brânză dulce, fructele în compot sau glasate, gogoşile umplute fac deliciul meselor de sărbătoare. Este un bun prilej de împăcare, căci zilele de post nu au valoare dacă, la Bairam, credincioșii nu se iartă între ei și nu ajung la înțelegere. Printre îndatoririle obligatorii ale musulmanilor aflați în post se numără și mersul zilnic la geamie, daniile și pomenile alimentare către sărmani. „Fitr” este o danie stabilită de canonul islamic, constând într-o măsură de cereale, curmale sau echivalentul lor în bani, care se oferă, de preferat, înainte de ieşirea de la rugăciune sau în zorii zilei de Bairam. „Zecheat” reprezintă obligația celor înstăriți de a dona săracilor a 40-a parte din surplusul lor de avere.

    Dupa ceremonia de dimineaţă, de la moschee, musulmanii merg la cimitir pentru a-şi pomeni morţii. Prima zi din Bairam este una de familie. Tradiţia cere ca tinerii să meargă pe la rudele mai în vârstă, cărora le sărută mâinile şi le urează sănătate şi belşug. Bairamul de după Ramadan este şi un prilej de oferit daruri între rude şi prieteni. Arabii nu uită cu prilejul sărbătorii de fripturile de miel sau de pilafuri, însă cele mai căutate sunt dulciurile, de la care sărbătoarea şi-a luat şi numele.

    Ultima modificare: on 8/7/16
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Reteta arabeasca:
    1) friptura de miel cu rozmarin
    (de pe site-ul "eva", reteta trimisa de valy66)

    Ingrediente

    o pulpa de miel [ din spate ]. ptr bait : 100 ml vin , 50 ml ulei ,sare , , foi de dafin ;cate o lingurita de salvie ,rozmarin , chimen , scortisoara macinata , piper boabe . 200 gr bacon 1 lingurita boia rosie de ardei 1 lingura untura porc 4 catei de usturoi 1 legatura ceapa verde 1 legatura usturoi verde 1 legatura patrunjel verde 2 pahare vin rosu 1 kg cartofi nu foarte mari sare crengute de rozmarin verde

    Mod de preparare

    o pulpa de miel [ din spate ]. ptr bait : 100 ml vin , 50 ml ulei ,sare , , foi de dafin ;cate o lingurita de salvie ,rozmarin , chimen , scortisoara macinata , piper boabe . 200 gr bacon 1 lingurita boia rosie de ardei 1 lingura untura porc 4 catei de usturoi 1 legatura ceapa verde 1 legatura usturoi verde 1 legatura patrunjel verde 2 pahare vin rosu 1 kg cartofi nu foarte mari sare crengute de rozmarin verde

    2) Friptura arabeasca de milel:
    Ingrediente:

    2 linguri ulei de masline
    cca 900 gr muschi de miel
    1 ceapa mare, taiata in patru
    4 catei de usturoi tocati
    cca 1.3 kg rosii Roma
    1 conserva de mazare (scursa de lichid)
    cca 200 gr linte fiarta
    1 lingura chimion
    1 lingurita scortisoara
    1/4 lingurita nucsoara
    foarte putin ardei iute
    1 lingurita ardei iute zdrobit
    1/8 lingurita fulgi de ardei iute


    Mod de preparare:

    Soteaza muschiul intr-o lingura de ulei incins, apoi pune-l pe o farfurie. In aceeasi tigaie soteaza dupa aceea usturoiul si ceapa si pune si lintea, mazarea si rosiile. Pune apoi chimionul, scortisoara, nucsoara, fulgii de ardei iute, ardeiul iute. Amesteca bine si lasa sa se patrunda de arome.
    Incinge cuptorul la 180 de grade Celsius. Pune carnea intr-o tava usor gresata, adauga mixul din tigaie si baga in cuptor pentru aproximativ 2 ore.

    Ultima modificare: on 8/7/16
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Baclavale:

    http://www.youtube.com/watch?v=nsWGqKCvSMc
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Iata o reteta cu "maioneza de usturoi:
    Ingrediente
    5 catei usturoi
    1/4 lingurita sare
    1-2 linguri suc de lamaie
    1 albus de ou
    150 ml ulei (neutru la gust; de floarea soarelui)

    Preparare:
    Intr-un mojar se striveste usturoiul cu sarea pana devine pasta. Se adauga sucul de lamaie si se paseaza bine.
    Se pune intr-un blender (am folosit blenderul vertical) impreuna cu albusul de ou. Se mixeaza bine timp de 30 secunde.
    Incet, in fir subtire, se adauga uleiul in timp de blenderul merge. Veti vedea ca incet incepe sa capete consistenta. Dupa ce ati pus cca 100 ml ulei opriti blenderul, gustati maioneza si vedeti daca mai aveti nevoie de suc de lamaie. Eu am mai pus 1/2 lingura tot cu blenderul mergand.
    Adaugati apoi, cu blenderul mergand, 2 linguri de apa, tot in fir subtire.
    Adaugati in fir subtire restul de ulei.
    Se pastreaza la frigider.

    http://www.e-retete.ro/imagini/retete/maioneza-fina-cu-usturoi.jpg
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 8/7/16
    Chiftelute cu naut (celebrele "Falafel")

    http://www.e-retete.ro/imagini/retete/falafel.jpg
    Ingrediente:

    200 gr naut
    2 felii franzela (fara coaja)
    1 lingura rasa faina
    1 ceapa medie
    2-3 catei usturoi
    1 legaturica patrunjel
    1 lingurita rasa coriandru boabe macinat
    1 varf lingurita chimion (cumin) macinat
    1/2 lingurita piper
    1/2 lingurita turmenic (sau 1/2 lingurita boia dulce)
    chili (dupa gust; cca 4-5 rasnite)
    1 lingurita rasa bicarbonat de sodiu
    1 lingura seminte susan (optional)
    sare
    ulei pentru prajit
    Ies cca 30 de chiftelute grozave

    Preparare:
    Se pune multa apa peste naut si se lasa la inmuiat peste noapte (sau macar 4 ore).
    Se scurge nautul de apa si se mixeaza bine in robotel.
    Se adauga faina, painea sfaramata, ceapa, usturoiul si patrunjelul tocate fin. Se adauga restul condimentelor si se mixeaza iar pana se vede pe fundul vasului robotelului ca devine pastroasa compozitia.
    Se da compozitia la frigider pentru 1 ora.
    Se modeleaza bile mici din compozitie.
    Se incinge bine uleiul intr-o tigaie adanca (se verifica sa fie uleiul incins presarand putina faina si daca sfaraie e ok). Se da focul la mic si apoi se pun pun chiftelutele in baia de ulei si se prajesc pana devin aurii pe deasupra, cca 5 minute.

    http://www.e-retete.ro/imagini/retete/falafel-3177.jpg

    http://www.e-retete.ro/imagini/retete/falafel-3178.jpg

    http://www.e-retete.ro/imagini/retete/falafel-3179.jpg


    POFTA BUNA!
  • maddy13 819 posturi
    shopsoldbuylovedforum posts
    maddy13 on 18/7/16
    No sezi bland! La noi in Maramures urmeaza o perioada in care taranii se odihnesc, nu mai merg pe camp, nu mai lucreaza in gradini si asta din respect, dar si frica de Sfantul Ilie.

    http://www.infomm.ro/ro/detalii/traditii-si-obiceiuri-in-satele-maramuresene-taranii-il-cinstesc-pe-sfantul-ilie-prin-odihna-sa-nu-cumva-sa-ii
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 20/7/16
    http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&ved=0ahUKEwir4-PftoLOAhUCOhQKHWd1CX4QFggpMAE&url=http%3A%2F%2Fwww.crestinortodox.ro%2Fdatini-obiceiuri-superstitii%2Fdatini-obiceiuri-sfantul-ilie-68766.html&usg=AFQjCNGdvYdxZ2mwc76Fch1GxZNXa1ixtQ

    Ultima modificare: on 20/7/16
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 21/7/16
    In traditia populara straveche, azi, 21 Iulie, se sarbatorea ziua unei divinitati solare. Cum biserica ortodoxa a inlocuit parte din aceste sarbatori "păgâne" oamenii din popor le-a acceptat numele dar le-au asociat imediat cu tradiția sa milenara.

    Asa a fost acceptat Sfântul Ilie (dar a ramas legat de ploaie si fulgere) iar pentru sarbatoarea de azi, (o mare sarbatoare solara) Ilie a primit numele de Pălie.

    Asadar, azi, este ziua lui Ilie Pălie iar maine si poimaine (sarbatoarea asta solara tinea la stramosii nostri trei zile) sarbatoreau "Foca"

    Documentare:
    21 iulie: Ilie Palie

    Despre Ilie Palie se spune ca ar fi fost vizitiul lui Santilie. In popor exista superstitia ca toti cei ce lucreaza de Sf. Ilie sunt „paliti” imediat, chiar a doua zi, de unde si vine numele de Ilie Palie pentru ziua de 21 iulie. Adica, Ilie te paleste. Biserica insa nu face nici o referire la aceasta sarbatoare, nu este nici un fel de Ilie Palie. Pare sa fie o zi obisnuita. In calendarul bisericesc apar doar “Sfantul Proroc Iezechiel; Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia – Ap. Romani VI, 18-23 Ev. Matei VIII, 5-13 Ioan XVII, 1-13 glas 3, voscr. 4”.
    “Se zice ca Palie naste focul, iar Foca, ce cade a doua zi, ar sufla in acel foc si l-ar mari.” (T. Pamfile)

    22 / 23 iulie: Foca
    Urmeaza 22 si 23 iulie. In general, lumea aminteste de Foca pe 22 iulie. Insa, in calendarul bisericesc pe 22 iulie apare “Sfanta Maria Magdalena”, abia pe 23 iulie apare “Aducerea moastelor Sfantului Foca”. Se pare ca exista Sf. Foca, insa lucrurile sunt intelese diferit. Lumea tine aceasta sarbatoare pentru a se apara de foc, dar Sf. Foca este ocrotitorul celor care navigheaza pe ape. Exista, totusi, o legatura: atunci cand se aprinde ceva si apare un foc, pentru a fi stins este necesara apa.
    In realitate, Sfantul Mucenic Foca a fost episcop de Sinope, ale carui moaste au fost aduse la Constantinopol in ziua de 23 iulie, anul 403. Deaorece la romani “phoque” era o divinitate ce traia in adancurile marii, sfantul martir din vremea imparatului Traian a fost investit ca patron al corabierilor.
    “Provoaca incendii si arsuri pe corp daca nu i se praznuieste ziua.” (I. Ghinoiu) “Pe Foca il sarbatoresc cu deosebire muierile. Nicidecum nu-i iertat a face paine in cuptor, caci sau arde casa, sau curge sange din paine.” (I. Pop-Reteganul) “Mai inainte, Foca era un sfant crestinesc, dar de cand la ziua lui au ars sapte sate, il tin si paganii.” (T. Pamfile). In aceste zile, oamenii nu au avut voie sa foloseasca cuptorul, nu au lucrat pamantul in a doua parte a zilei, nu au mers la fan. In schimb, au daruit apa, faguri miere si fructe calatorilor. Pentru oamenii de la sate nu a fost deloc usor sa respecte toate aceste cutume. E vremea cand se munceste de la rasaritul pana la apusul soarelui: se merge la seceris, se scoate ceapa si usturoiul din straturi ca sa nu incolteasca, se pregatesc podurile si hambarele pentru a depozita recoltele, se seamana pentru a doua oara varza si spanacul, se sapa viile si se curata buruienile, ca sa nu se strice strugurii… Apoi viata intra din nou in fagasul ei…cel vechi.
  • Geo 6126 posturi
    soldbuyrecomandatlovedforum posts
    Geo on 22/7/16
    In perioada 20-23 Iulie stramosii nostri tineau o sarbatoare generala, iar sarbatoritii erau personajele legendare carora li se atribuiau patronatele arsitei, focului si in general celor care controlauau incendiile.
    "Toata lumea e in sarbatoare.in perioada 20-22 iulie Din traditia populara, cunoastem faptul ca se sarbatoresc, pe rand, Sfantul Ilie, Ilie Palie si Foca. Astfel acestea se constituie in personajele mitologice principale ale acestor zile despre care se spune ca aduc foc, arsita si incendii. Daca Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul apare in calendarul ortodox, despre Ilie Palie si Foca calendarul ortodox nu scrie, dar oamenii continua sa-i sarbatoreasca. Cat este mit si cat este realitate?"

    22 / 23 iulie: Foca
    Urmeaza 22 si 23 iulie. In general, lumea aminteste de Foca pe 22 iulie. Insa, in calendarul bisericesc pe 22 iulie apare “Sfanta Maria Magdalena”, abia pe 23 iulie apare “Aducerea moastelor Sfantului Foca”. Se pare ca exista Sf. Foca, insa lucrurile sunt intelese diferit. Lumea tine aceasta sarbatoare pentru a se apara de foc, dar Sf. Foca este ocrotitorul celor care navigheaza pe ape. Exista, totusi, o legatura: atunci cand se aprinde ceva si apare un foc, pentru a fi stins este necesara apa.
    In realitate, Sfantul Mucenic Foca a fost episcop de Sinope, ale carui moaste au fost aduse la Constantinopol in ziua de 23 iulie, anul 403. Deaorece la romani “phoque” era o divinitate ce traia in adancurile marii, sfantul martir din vremea imparatului Traian a fost investit ca patron al corabierilor.
    “Provoaca incendii si arsuri pe corp daca nu i se praznuieste ziua.” (I. Ghinoiu) “Pe Foca il sarbatoresc cu deosebire muierile. Nicidecum nu-i iertat a face paine in cuptor, caci sau arde casa, sau curge sange din paine.” (I. Pop-Reteganul) “Mai inainte, Foca era un sfant crestinesc, dar de cand la ziua lui au ars sapte sate, il tin si paganii.” (T. Pamfile). In aceste zile, oamenii nu au avut voie sa foloseasca cuptorul, nu au lucrat pamantul in a doua parte a zilei, nu au mers la fan. In schimb, au daruit apa, faguri miere si fructe calatorilor. Pentru oamenii de la sate nu a fost deloc usor sa respecte toate aceste cutume. E vremea cand se munceste de la rasaritul pana la apusul soarelui: se merge la seceris, se scoate ceapa si usturoiul din straturi ca sa nu incolteasca, se pregatesc podurile si hambarele pentru a depozita recoltele, se seamana pentru a doua oara varza si spanacul, se sapa viile si se curata buruienile, ca sa nu se strice strugurii… Apoi viata intra din nou in fagasul ei…cel vechi.


    Info: http://www.botosaninecenzurat.ro

Trebuie sa fi logat pentru a participa la discutii. Nu ai cont inca? Creaza unul!.

Login


Am uitat parola ×